decembrie 5, 2009 – Publicat in Vinul.ro //

Cat ne pasa? Aproape deloc. Ne pasa ca vinul romanesc nu mai face nici cat negru sub unghie pe piata externa? Ne pasa ca rafturile cu vinuri din supermarketuri arata ca dupa o Apocalipsa a bunului simt, ca sa nu mai vorbim de „bunul gust”? Ne pasa ce bem, atata timp cat facem sprit? Alb, rosu, dulce, Riesling, Dealu Mare. Ce mai conteaza? Imagine invechita a vinului romanesc, o reprezentare „comunistoida” numa’ buna de pus in cartile despre cinicinale facute in patru ani. Cui ii pasa? Las’ sa fie! Ce, nu e bine!? E bine, ca sa nu fie rau, vorba poetului.

Judecam totul la suprafata, fara sa cautam esenta lucrurilor. Asa ne-am obisnuit. Nu ne sinchisim de ce bea vecinul, asa cum nici el nu se intereseaza de ce facem mici pe bloc. Nu ne pasa ce scoate pe piata vecinul de crama, atata timp cat nici pe el nu-l intereseaza. Ce daca facem parte din aceeasi regiune si avem pe sticle aceeasi indicatie geografica? Aceasta indiferenta nu deranjeaza pe nimeni. Facem totul dupa cum ne taie capul si ne vedem in continuare de treaba.

In aceeasi masura, ramanem indiferenti, chiar ne bucuram, cand vecinul de stand se prezinta cu vinurile „deranjate” in fata consumatorilor de la noi sau de oriunde. „Ale mele oricum sunt mai bune!” In loc sa il tragem de maneca si sa-i spunem sincer: „Prietene, ceva pute!”, ne multumim sa-i zambim gingas sau complice. Dar, dupa cum il cunoa stem, sigur nu i-ar pasa si s-ar mandri in continuare cu aurul castigat cu vinuri din alea din „budana speciala” la concursurile marunte. Il lasam sa se imbete cu sperante de- sarte, cu toate ca vinurile sale lancezesc raschirate pe raft, in asteptare de promotii gen „1+2 gratis”. Aceeasi delasare o avem si atunci cand vine vorba de expozitii sau manifestari de profil. „Nu ma duc, ca oricum nu vine nimeni!”. Zi-i, zau! Dar consumatorii -„fraierii” cum le mai spui – nu ar vrea sa te vada, sa te aplaude sau sa te critice in forum? Sau nu lor te adresezi? Apuca-te de altceva! De produs nasturi, de exemplu, ca nu cred sa existe expozitii de gen.

Promovare generica? Brand de tara? Ce-i asta si de ce mi-ar pasa? Ce, are grija promovare generica de strugurii din vie, de fermentat sau macerat! Noi oricum avem piete deschise in Vietnam, Albania, Tanzania si Turkmenistan. Stii cat de mult ne aprecieaza oamenii aia acolo?!? Parere sincera: nici lor nu le pasa, de aia ai ajuns acolo. Cati dintre consumatorii de acolo te recunosc dupa eticheta, soi de strugure, marca, sau macar tara de origine?

Prin lumea asta mare, unii au inteles ce insemna promovarea generica: 20.000 (putini, nu!) de producatori austrieci se fac cunoscuti sub acelasi nume, peste 100 de castele si fortarete medievale pe Valea Rinului, un „drum al vinului” de la nemti luat in serios, care participa implicit la dezvoltarea renumelui vinului de aici, cateva mii de cluburi de vin din Ungaria sunt luate in serios de producatori si exemplele pot continua.

Dar de ce ne-ar pasa noua! S-avem bani, s-avem ce bea!

Photo credit @ http://www.pexels.com