mai 7, 2013 – Publicat in Vinul.ro //
Confruntarea anuntata de titlul acestui articol seamana intrucatva cu celebra „incertitudine“ a copilariei anilor ‘80-’90: „Bruce Lee il bate pe Van Damme?“. Poate parea deplasat, insa compararea celor doua celebre clase de vinuri, cu scopul vadit de a gasi un invingator sigur, dilueaza intr-o mare masura placerea descoperirii unor vinuri exceptionale. La mijlocul lunii aprilie, publicatia Vinul.Ro a organizat la restaurantul Millennium o degustare inedita, ce a avut ca protagonisti trei vinuri din Bordeaux si trei Super Toscane, nume care cu greu pot fi gasite toate intr-o singura degustare. Bordeaux-ul a fost reprezentat de catre Chateau Smith Haut Lafitte 2007, impreuna cu cel de-al doilea vin al domeniului, Les Hauts de Smith Rouge 2009, si de catre Chateau Brane-Cantenac 2007, in timp din Toscana a „contraatacat“ cu Sassicaia 2009, Ornellaia 2009 si Tenuta Frescobaldi di Castiglione 2010. Initiativa publicatiei Vinul.Ro nu a avut ca scop gasirea unui castigator, ci descoperirea si intelegerea unor nume care au scris istoria vinului modern, a unor stiluri de vinificatie devenite obiective supreme pentru orice enolog din lume. In momentul intalnirii cu astfel de vinuri intelegi ca simpla notiune de „vin“ este depasita si nu reuseste si sa reflecte intocmai ceea ce au vrut autorii acestor nume sa exprime.
„Ilegalistii“ din Toscana
Super Toscanele sunt pentru enofili ceea ce reprezinta masinile Lamborghini pentru pasionatii auto. Aceasta clasa de vinuri a aparut la mijlocul anilor ’60, cand un grup de producatori italieni au refuzat sa se mai supuna reglementarilor vitivinicole regionale din Toscana si au hotarat sa faca vinuri dupa bunul plac. Nu doar din Sangiovese, ci din Cabernet, Merlot, Cabernet Franc, Syrah, sau toate la un loc. Experimentele acestora de inspiratie bordeleza au avut ca rezultat vinuri care au reusit sa surclaseze cu usurinta cele mai bune Chianti-uri. Primul vin de acest tip a fost Sassicaia, creatie a a marchizului Mario Incisa della Rocchetta, la domeniul Tenuta Guido, din Bolgheri. Celebritatea a atins-o in momentul in care in scena a intrat un alt marchiz, Piero Antinori, cel care l-a comercializat la nivel global, insa si creatorul unui alt mare vin: Tignanello – primul purtator al numelui „super toscan“, dat de celebrul critic James Suckling. Din acest punct nimic nu a mai putut opri evolutia „super toscanelor“. Rand pe rand, zona a mai dat nastere unor nume precum Ornellaia (creat de marchizul Lodovico Antinori si de vinificatorul Tibor Gal, la Tenuta dell’Ornellaia), Messorio, Solaia (tot de Piero Antinori), Grattamacco, Lupaia, Fontalloro sau Ca’Marcanda Promis (produs de Gaja), al caror principal merit a fost acela ca determinat modernizarea filosofiei traditionalistilor producatori italieni.
Grand Cru de Bordeaux
Bordeaux este regiunea viticola cu cele mai inalte asteptari din lume, loc exploatat de peste 10.000 de crame, de dimensiuni industriale sau simplii artizani, si de unde pleaca anual aproximativ 840 milioane de sticle. Aceasta regiune are de toate: de la un climat special, cu influente maritime, la zone parte din patrimoniu universal, pana la o selectie impresionanta de soiuri de struguri, traditii vitivinicole bine pastrate sau un sistem de clasificare destul de complicat. O zona impartita pe „Maluri“ – Malul Drept si Malul Stang, care a reusit sa-si construiasca reputatia bazandu-se pe contradictii: mari chateau-uri, cu istorii de sute de ani, si investitorii moderni cu ale lor combinate de vin, care realizeaza vinul pentru maine – etichete superpremium, la preturi record, dar si vinul de zi cu zi – peste 80% din vinul de aici se vinde in categoria economic, in limita a 10 euro. Notiunile de Grand Cru, Premier Cru sau Cru Classe au aparut in 1855, cand imparatul Napoleon al III-lea a cerut brokerilor de vin de la Bursa din Bordeaux o clasificare a vinurilor din regiune. Aceasta clasificare a facut multe nedreptati si a lasat multi producatori pe afara, dar ea este considerata de pasionati, colectionari si negocianti un fel de „tabla cu legi“.
Château Smith Haut Lafitte 2007
AOC Graves Grand Cru Classe
13.5% vol. alc., Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Petit Verdot
Arome incordate si intense de piele, piper si lichior de cafea, cu subtonuri de visine negre si cutie de lemn. Atacul este mai degraba suav, dulceag si consistent, cu o oferta generoasa de fructe coapte si ciocolata neagra. Un vin impecabil structurat, cu o aciditate vioaie si taninuri energice si granulate. Echilibrat, distins, savuros.
95 de puncte
Sassicaia 2009
DOC Bolgheri Rosso Superiore, 13,5% vol. alc., Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc
Are o culoare rubinie intensa, aromatic prezentandu- se foarte complex si armonios. Tonurile olfactive se etaleaza in straturi, amintind de coacaze negre, ciocolata, licorice si piele noua. Gustul este puternic si dens, cu un fruct din abundenta si cu tainuri catifelate si echilibrate. Un vin bogat, amplu, care arata in acelasi timp eleganta si gratie.
96 de puncte
Château Brane-Cantenac 2007
AOC Margaux 2eme Grand Cru Classé, 13% vol. alc., Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Carmenere
Cald si rotund, vinul etaleaza o componenta aromatica interesanta de lemn, care domina usor notele de fruct. Delicios, catifelat si carnos, cu un gust de coacaze negre, cuisoare, scortisoara si fum si o aciditate prezenta, ce taie parca prin densitatea de fructe coapte. Structura impresionanta si echilibru bun, cu un final sobru, vegetal si usor sarat.
94 de puncte
Ornellaia 2009
DOC Bolgheri Rosso Superiore, 14,5% vol alc, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Petit Verdot)
Are complexitate si greutate. Se exprima atat catre tonuri sobre de fier, smoala, piele, piper negru si tabac, cat si catre senzatii mai dulci de fructe coapte rosii si cacao. Structura monolitica, somptuoasa, iar taninurile sale sunt catifelate si echilibrate. Un final lung, cu impresii de eucalipt si ceai negru, de o mare complexitate.
97 puncte
Les Hauts de Smith Rouge 2009
AOC Pessac-Leognan, 14 % vol. alc., Merlot, Cabernet Sauvignon
Culoare rosie, stralucitoare si profunda si tonuri atractive de fructe rosii proaspete (capsune si visine) si nuci, insotite de tonuri afumate si prajite. Notele de fructe mai sunt condimentate si de nuante de licorice si cuisoare. Vinul este foarte rotund si catifelat, cu o textura tanica. Opulent, catifelat, cu amplitudine si profunzime.
91 de puncte
Tenuta Frescobaldi di Castiglione 2010
IGT Toscana, 13,5% vol alc., Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Sangiovese
Are consistenta si intensitate, nasul aducand note de visine, flori uscate, coacaze, anason, si cutie de lemn. Gustul este cald, sustinut de o aciditate prezenta, care da vinului prospetime. Taninurile coapte construiesc o textura densa si eleganta, pe final vinul devenind lung si persistent, cu puternice tente fructate.
89 de puncte