aprilie 19, 2011 – Publicat in Vinul.ro //
Daca ar fi sa iei in considerare numarul de mici producatori de vinuri inregistrati la Registrul Comertului in Vrancea, se poate spune ca aceasta zona poate fi comparata cu Toscana, in ceea ce priveste densitatea de crame de tip „boutique”, unde calitatea primeaza in fata cantitatii. Realitatea este insa diferita, majoritatea activitatilor vitivinicole de mici dimensiuni din regiune desfasurandu-se in gospodariile particulare, dupa reguli de vinificare asemanatoare cu cele de acum 20 de ani, daca nu mai bine. Exista totusi si o exceptie: viitoarea crama Arta Vinului, proiect al unuia dintre cei mai cunoscuti oenologi din zona, Mariana Ochean.
Poate ca numele sau nu este, deocamdata, unul rasunator pentru industria vinului din Romania, insa in ultimii ani, Mariana Ochean s-a straduit sa readuca vinului din Vrancea, din pozitia de vinificator-consultant pentru mai multe crame zona, prospetime, curatenie si personalitate, capitole la care vinul vrancean a fost si inca este deficitar intr-un procent destul de mare. Eforturile sale si ale echipei de speciali sti pe care o conduce au putut fi vazute si degustate in primele recolte de la Crama Girboiu, in unele vinuri de la Crama Natura, precum si in cele de la Casa de Vinuri Beciu sau Nicoara si Fiul. Pasiunea pentru vin si vinificatie a determinat-o sa puna bazele propriei crame, proiect a carui valoare se ridica la aproximativ 550 de mii de euro. Cocheta crama aflata la cativa kilometri de Focsani, langa localitatea Cotesti, are o capacitate de 23 de vagoane de vin si este dotata cu utilaje de ultima generatie si 24 de vase din inox, in care se pot vinifica 34 de vinuri separat. Realizata dupa modelul micilor crame italiene, cladirea a fost proiectata in asa fel incat spatiile destinate procesului de procesare si vinificare sa se imbine organic cu restul incaperilor (magazin, sali de degustare, birouri), cu treceri naturale si totodata foarte practice. Momentan in exploatarea cramei se afla trei hectare de vie, aflate chiar langa crama, si alte 15 hectare exploatate in asociere cu alta firma la Dumbraveni, insa pentru viitor Mariana Ochean mai intentioneaza achizitionarea a aproximativ 30 de hectare la Carligele. „Daca totul decurge bine, in toamna lui 2011 vom avea prima noastra campanie”, anunta Mariana Ochean, precizand ca principalele soiuri vizate sunt Feteasca Regala, Tamaioasa romaneasca si Sarba.
INTUITIE AFECTIVA IN VINIFICARE
Referitor la modul de abordare in vinificare, Mariana Ochean spune ca se bazeaza foarte mult pe intuitia afectiva. „Nu realizez vinurile dupa o anumita reteta, ci mai mult dupa cum il simt, cu paharul de degustare in mana langa fiecare tanc sau baric. Trebuie sa interactionezi cu utilajul, trebuie sa intelegi vinul, nu sunt retete prestabilite. In aceasta industrie nu se poate fara implicare emotionala, iar de multe ori nu am stiut cum sa negociez acest tip de implicare si de aceea am avut si de pierdut”, afirma vinificatoarea, subliniind ca, mai nou, tinta sa este sa produca vinuri ale caror arome sa se apropie cat mai mult de cele de soi. „Foarte multi ani am cautat sa aduc in vinuri arome exotice de ananas, fructul pasiunii etc. Acum am inceput sa lucram cu drojdii neutrale care nu influenteaza foarte mult aromele primare ale soiului”.
Despre Vrancea si vinurile ce pot fi produse aici, Mariana Ochean spune ca au un potential fantastic, datorita solului acid, care alterneaza cu cel bazic. Conditiile pedoclimatice din zona permit, potrivit vinificatoarei, „modelarea vinului inca din faza de must, transformare lui in ceea ce iti doresti. Vinurile din Vrancea trebuie lucrate cu mare atentie si se preteaza atat de bine la batonnage”.
De asemenea, Mariana Ochean considera ca ultimii trei-patru ani au reprezentat inceputul unei noi cariere a vinului romanesc, dar in acelasi timp sustine ca mai este „nevoie de de multa comunicare in baza unor vinuri corecte, oneste. De ce sa inventam alte ambalaje cand noi nu ne cunoastem vinurile? Cati dintre noi cunosc Feteasca Regala, Feteasca Alba, Rieslingul? Nu cred ca vina e doar a consumatorului ca nu se instruieste, ci si a producatorului ca trimite pe piata vinuri indoielnice”.