octombrie 1, 2012 – Publicat in Vinul.ro //

În ultimii zece ani, vinul românesc, plecând de la partea de productie pâna la cea marketing, promovare si educatie, a înregistrat o evolutie cel putin interesanta, daca nu spectaculoasa. În acest interval de timp, aproape toate aspectele legate de acest domeniu, pentru a se adapta noilor conditii impuse de evolutia întregii societati, au trecut prin transformari, mai mult sau mai putin spectaculoase, ca urmare a influentei unei serii de factori si tendinte. De cele mai multe ori, unii dintre acesti factori au aparut în mod natural ca efect al unor fenomene sau procese economice si sociale.

Vinul.Ro a încercat sa identifice care sunt cei mai importanti factori care au contribuit la „schimbarea la fata“ a vinului românesc în ultimii zece ani.

Bazându-ne pe observatie si intuitie, am alcatuit o lista cu cei mai importanti factori si tendinte ce au influentat acest sector. Însa, aceasta lista nu putea avea nici o valoare informativa fara consultarea industriei în sine, a persoanelor implicate în toate sectoarele ce au legatura cu vinul: de la proprietari de crame, manageri, enologi, viticultori si directori de vânzari, pâna la manageri de restaurante, critici si blogeri de vin, somelieri, consultanti, proprietari de magazine specializate sau distribuitori. Peste 60 de persoane au raspuns solicitarii noastre de a face o ierarhie a celor mai importanti factori ce si-au pus amprenta asupra industriei vinului, o buna parte dintre interlocutorii nostri comentând fiecare alegere în parte. Un lucru foarte interesant este acela ca fiecare categorie de respondenti în parte a dat importanta mai mare factorilor ce le-au influentat direct activitatea. Astfel, daca pentru proprietari de crame sau manageri pe primele locuri în selectie s-au situat fondurile europene si acciza 0 la vinuri, pentru directorii de vânzari un foarte important factor a fost dezvoltarea retail-ului. La fel, pentru criticii si blogerii de vinuri, de mare importanta a fost dezvoltarea internetului si a mijloacelor moderne de comunicare. Înainte a a începe prezentarea factorilor care au contribuit la evolutia vinului românesc în ultimii zece ani, trebuie mentionati înca doi factori importanti, cu toate ca nu se afla în perioada vizata de noi: retrocedarea terenurilor catre proprietarii de drept (a dat posibilitatea recrearii unor domenii viticole de dimensiuni usor de gestionat) si privatizarea marilor producatori (lucru care a atras capital catre aceasta industrie).

1. Fondurile europene

Acest factor a aparut ca efect al unuia la fel de important: integrarea în Uniunea Europeana. Fondurile europene destinate producatorilor de vin din România, prin Programul National de Suport, au fost, potrivit Patronatului National al Viei si Vinului, în valoare de aproximativ 210 milioane de euro, pentru perioada 2007-2013. În mod surprinzator, comparativ cu alte domenii, sectorul vinului a fost cel care a absorbit în totalitate aceste fonduri, la mijlocul anului 2012 acestea fiind deja consumate.

Acest factor a fost cel care a contribuit major la cresterea calitatii vinului românesc. Accesul la aceste fonduri le-a permis producatorilor de vinuri de la noi sa îsi regândeasca strategiile si sa se reorienteze spre alte paliere de calitate. Pe lânga reconversia plantatiilor de vita de vie, replantari si întinerire a plantatiilor, cu ajutorul banilor veniti de la Uniunea Europeana, multi producatori români si-au putut permite sa îsi modernizeze cramele si sa achizitioneze tehnologie de ultima generatie. Atragerea de noi investitori în domeniu, atât din tara, cât si din strainatate, si aparitia de noi crame sunt tot efecte ale acestui factor important. Inclusiv, adoptarea unor mijloace de vinificare moderne sau a folosirii baricurilor de stejar, metode ce au dus la cresterea calitatii vinurilor românesti si alinierea acestora trendurilor internationale, pot fi considerate consecinte ale acestui factor.

„În perioada 2007 – 2011 prin replantari cu vita nobila, fara impuritati, s-au înlocuit viile batrâne, hibride, bolnave, mostenite dupa 1989. Modernizarea cramelor a reprezentat un salt calitativ enorm. Cu ajutorul fondurilor europene au aparut centre de vinificare moderne, cu tehnologie de vârf. De aceste fonduri au beneficiat, în particular, producatorii mici si mijlocii, carora le-a fost permis în scurt timp sa realizeze mari performante“

Sergio Faleschini, presedinte Vinarte

2. Integrarea în UE si importurile

Concurenta creaza progresul, iar integrarea României în Uniunea Europeana a adus cu sine, pe lânga posibilitatea cetatenilor acestei tari de a calatori si de a aduna informatii, si libera circulatie a produselor, implicit a vinurilor, care au devenit astfel un competitor pentru vinurile românesti. Cu toate ca nu s-a ridicat la nivelul anticiparilor initiale, mai ales din punct de vedere cantitativ, valul de vinuri de import intrate în România dupa 2007 a avut influenta atât asupra perceptiei consumatorilor, care au putut cunoaste astfel mai exigenti, cât si asupra producatorilor. Acestia din urma, pentru a fi competitivi cu vinurile din Spania, Italia sau Franta, la preturi mici, s-au vazut nevoiti sa-si regândeasca strategiile si sa vina cu o contra-oferta calitativa, la un raport calitate-pret decent. Potrivit interlocutorilor nostri, aceasta liberalizare a avut un impact si asupra tipului de gust al consumatorilor, acestia trecând de la vinurile cu rest de zahar catre cele seci.

De asemenea, odata cu integrarea în Uniunea Europeana pe piata din România au intrat mari cantitati de vinuri de masa produse pe teritoriul Uniunii, cantitati plasate pe rafturi sub forma de vin vrac, la preturi de pâna un euro pe litru. Integrarea a mai adus si schimbarea cadrului legislativ, favorizând astfel investitiile pe aceasta piata. Asa au aparut companiile cu capital si know-how strain, producatori care au propus nu numai un nou tip de management, dar care au adus în tara enologi si consultanti straini recunoscuti la nivel mondial.

„Importurile au avut rolul de a largi gama varietala existenta pe piata, iar raportul calitate-pret s-a modificat în sens pozitiv, stimulând competitivitatea producatorilor autohtoni. În plus, consumatorii au început sa experimenteze, sa îsi dezvolte gusturile si sa îsi creeze propriile opinii”

Aurelia Visinescu, proprietar Domeniile Sahateni

3. Dezvoltarea retail-ului

În ultimii 15 ani am fost martorii unei explozii a retelelor dezvoltate de marile lanturi de retail. Supermarketurile au reprezentat o asa-zisa „democratizare” a vinului, aducând consumatorii mai aproape de acest produs. Aparitia rafturilor de vinuri cu sute de etichete nu numai ca a ajutat producatorii, oferindu-le un nou mod de promovare, dar a facut din vin un produs accesibil pentru marea masa de consumatori, într-o varietate cât mai diversificata. Informatia emisa de producator a putut fi transmisa astfel catre consumator si direct de la raft.

Odata cu dezvoltarea diviziilor pentru vinuri din cadrul acestor lanturi de retail au aparut si primele selectii de vinuri, lucru ce a determinat înca o data pe producatori sa devina mai competitivi. Dorinta producatorilor de a fi la raft cu cât mai multe „fete” a dat nastere unei alte tendinte importante pentru imaginea de astazi a vinului românesc: dezvoltarea branding-ului, aparitia marcilor comerciale, care comunicau si altceva decât indicatia geografica a vinului. „Lupta” dintre retaileri a avut efect si asupra preturilor de vânzare a vinurilor, consumatorii numarându-se printre beneficiarii acestei „presiuni”. De asemenea, retail-ul a reprezentat pentru producatori o varianta de comert sigura, ce a dus la cresterea vizibilitatii marcilor si la absorbtia unei cantitati însemnate de vin.

„Modernizarea retail-ului – aparitia marilor lanturi de magazine, a pus consumatorul în fata unei alegeri mai complexe, dar si mai accesibile de cele mai multe ori. În acelasi timp, producatorii au fost pusi în fata unei concurente în crestere care i-a obligat sa performeze”

Daniel Negrescu, director de marketing Murfatlar România

4. Acciza 0 la vin

Pentru a întelege acest al patrulea factor si influenta lui, trebuie sa vedem ce anume este acciza. Potrivit Codului Fiscal, acciza este o „taxa speciala de consumatie, care se aplica unor produse ce se consuma în cantitati mari. Acciza este o taxa suportata de consumatori, fiind cea mai raspândita forma a impozitelor indirecte, care se include în pretul de vânzare al unor marfuri determinate”. Pâna în 2004, vinul era accizat la fel ca toate produse de larg consum, însa la cererea Patronatului National al Viei si Viei, ministrul Finantelor de atunci a hotarât sa duca cota de accizare a vinului la 0%. Odata cu „disparitia” accizei la vinuri, sectorul vinului din România a înregistrat un usor progres, deoarece scoaterea acestui impozit a avut ca rezultat usurarea fiscalitatii producatorilor. Totodata, aceasta decizie a avut efect si din punct de vedere administativ-logistic, deoarece pâna în acel moment lipirea banderolelor fiscale pe sticle era obligatorie, lucru ce îngreuna întreg procesul de îmbuteliere. Acciza 0 la vinului a fost resimtita mai ales pe segmentele low-cost si a usurat din punct de vedere financiar accesul consumatorilor la vinurile românesti, care au ramas competitive fata de alte tipuri de bauturi, dar si fata de importuri.

„Acciza 0 la vin a favorizat tranzactiile comerciale la vedere si implicit o concurenta un pic mai loiala”

Rares Marinescu

5. Internetul si new-media

Impactul pe care l-a avut internetul asupra vinului românesc poate fi comparabil cu cel pe care l-au avut fondurile europene. Cu toate ca în România, mai ales în domeniul vinului, startul promovarii pe internet a fost mai greoi, acum acesta ocupa un loc important în rândul factorilor ce au revolutionat vinul românesc. Acest tip de mediu a permis producatorilor sa intre în contact direct cu consumatorii si sa-si promoveze produsele nemijlocit. Se estimeaza ca la nivel mondial sunt peste 2,2 miliarde de oameni care folosesc internetul si mijloacele moderne de comunicare, precum Facebook sau Twitter. Mai mult, internetul a încurajat comertul de vinuri online, lucru ce a dus la aparitia unor vânzatori care au început sa fie atenti cu selectia de vinuri pe care o prezentau cumparatorilor. Accesul la internet al consumatorilor si al pasionatilor de vinuri a dus la o crestere a influentei acestora asupra altor consumatori si asupra industriei, dar si a exigentei, multi dintre ei alegând sa-si împartaseasca impresiile prin intermediul blog-urilor, forumurilor sau altor tipuri de comunicare.

De asemenea, combinatia dintre tehnologia smartphone cu internetul s-a dovedit a fi una de mare interes: prin simpla fotografiere a codurilor de bare sau a codurilor QR consumatorii pot afla mai multe detalii despre produsul pe care îl au în fata.

„Informarea facila, accesibila fara efort, interactiva, a contribuit si ea la anumite îmbunatatiri atât în calitatea generala a vinurilor, dar mai ales la nivelul comunicarii dintre producatorii de vin si consumator. Indubitabil, portalul Vinul.Ro are o contributie majora sub acest aspect, oferind în premiera o perspectiva critica asupra diverselor marci de vin. Impulsionati de aceasta pozitie sustinuta, o serie întreaga de consumatori educati a facut pasul spre scoaterea în public a pasiunii lor si a propriului jurnal de descoperiri. Astfel a aparut vinosfera, blogurile specializate pe critica de vin, din perspectiva neprofesionista (pâna la un punct), dar onesta a consumatorului”

George Mitea, bloger / lucruribune.blogspot.com

6. Branding-ul si diversificarea ofertei

Evolutia pietei, modernizarea canalelor de promovare si cresterea gradului de educatie si informare a consumatorilor, i-a obligat pe producatori sa lucreze si la capitolul imagine. Pâna acum aproape 10 ani, producatorii se promovau prin afisarea pe eticheta a indicatiei geografice din care proveneau vinurile, de cele mai multe ori aceasta fiind confundata cu marca comerciala. Aparitia producatorilor noi a impus pe piata un nou tip de comunicare, prin branduri moderne, puternice si usor de retinut, care sa comunice mai mult decât prin indicarea soiului (Muscat, Riesling) sau a DOC-ului. Producatorii au înteles ca prin diversificarea ofertei, prin crearea unui mesaj modern, care sa nu aiba nimic în comun cu traditionalele etichete cu struguri, pot atinge categorii cât mai diversificate de oameni, în special consumatorii moderni, activi. Alaturi de alte unelte de marketing, branding-ul a contribuit la segmentarea pietei vinului si la o pozitionare cât mai corecta a produselor. Promovarea brandurilor moderne si „face-liftul“ facut etichetelor clasice a dus la aparitia segmentului dedicat pietei HoReCa.

7. Dezvoltarea categoriei Premium

Aceasta tendinta a aparut ca efect al factorului anterior, dezvoltarea si aparitia marcilor comerciale moderne. „Premiumizarea“, cuvânt inventat de gigantul Pernod Ricard, indica tendinta de crestere a cererii de produse mai bune, mai scumpe, venita din partea consumatorilor. Aceasta orientare a cumparatorilor este una care s-a manifestat în ultimii ani la nivel international, marcile celebre de vinuri înregistrând vânzari din ce în ce mai mari. În ciuda crizei economice, categoria produselor premium s-a mentinut, si cu toate ca veniturile au scazut, se pare ca, la nivel mondial, consumatorii au continuat sa consume vinuri mai scumpe, decât sa cumpere vinuri ieftine de slaba calitate. Dezvoltarea acestei categorii si segmentarea portofoliului au adus în atentia consumatorilor o paleta cât mai variata de produse si i-a determinat pe producatorii români sa îsi creasca si sa îsi adapteze portofoliul în functie de cerintele noilor clienti.

„Dezvoltarea categoriei Premium si segmentarea portofoliului în Retail si HoReCa sunt foarte importante pentru ca au adus în atentia consumatorilor complexitatea paletei de vinuri si implicit necesitatea respectarii unui raport calitate-pret corect, indiferent de canalul de distributie“

Mihaela de Poix, proprietar SERVE

8. Vinul.Ro

„S-a nascut cu o vocatie, aceea de a promova vinul românesc de calitate. Vinul.Ro este o revista obiectiva, dotata cu mari profesionisti si în ciuda tuturor tentatiilor externe, a rezistat sa ramâna fidela principiilor pe care le-a promovat, contribuind semnificativ la îmbunatatirea imaginii vinului românesc“

Sergio Faleschini, presedinte Vinarte

„Revista Vinul.Ro este un factor important, în primul rând, pentru ca se exprima si apoi pentru ca ne ofera noua, producatorilor, feed-back-ul fara de care nu putem evolua“

Mihaela de Poix, proprietar SERVE

„Vinul.Ro a fost institutia (acum pot sa-i spun asa) care si-a asumat responsabilitatea promovarii, dar si a monitorizarii pietei de vin. Pe lânga website, au editia printata, au editat patru „Ghiduri Vinul.ro“ si, foarte important, au fost primii jurnalisti care s-au implicat direct în promovarea vinului – «Zilele Vinul.Ro» si «Anotimpurile Vinul.Ro». As mai adauga si concursurile specializate, cele care au evaluat si premiat vinurile. Astfel au aparut premisele necesare promovarii si vânzarii acestora”

Sergiu Nedelea, somelier

„Cel mai important formator de opinie în media de profil”

Aurelia Visinescu, proprietar Domeniile Sahateni

9. Soiurile autohtone – vârful de lance

Promovarea cu ajutorul soiurilor autohtone reprezinta mai mult o tendinta decât un factor, însa ea este importanta deoarece a jucat un rol important în evolutia producatorilor români în ultimii zece ani. Vazute drept un mijloc de diferentiere prin unicitate fata de oferta de afara, soiurile autohtone au început sa aiba o pondere din ce în ce mai mare în peisajul viticol românesc, mai ales în comunicarea producatorilor. Primul soi scos la rampa a fost Feteasca Neagra, însa tot acesta a fost cel care a dat nastere mai multor controverse privind profilul de soi. Acum, tot mai multi producatori încep sa se promoveze si sa transforme soiurile specifice în ambasadori ai zonei de activitate, concentrarea producatorilor pe aceste soiuri aducând în acest sector si un plus de competitivitate. Potrivit interlocutorilor nostri, soiurile locale încep încet-încet sa se afirme pe plan intern si chiar international. „România va trebui sa ajunga sa produca cel putin 60% din vin din soiuri românesti. Prevad un mare viitor acestor soiuri românesti si afirmarii lor pe plan international, ca element de cultura, traditie si specific românesc”, afirma Sergio Faleschini.

„Promovarea soiurilor cu tipicitate locala, cum sunt Feteasca Neagra, Galbena de Odobesti, Crâmposia, Cadarca de Minis, Negrul de Dragasani, Sarba sau Grasa etc., si dezvoltarea regiunilor viticole cu tipicitate consacrata pe soiuri locale sau traditionale sunt elemente importante ale evolutiei vinului românesc“

Cristiana Irinel Stoica, proprietar Avincis

10. Trecerea la sec

Tranzitia gusturilor consumatorilor de la vinurile dulci si demidulci catre cele seci si demiseci, ca aliniere la tendintele internationale de consum, a fost avut impact destul de mare asupra industriei vinului de la noi. Obisnuiti cu vinuri cu rest de zahar – consumatorii sa bea si vinarii sa produca – care, în unele cazuri, ascundeau defecte de vinificare, acestia s-au trezit peste noapte ca au în fata o noua moda: cea a vinului sec. Cresterea exigentelor si a gradului de educatie a consumatorilor a facut ca producatorii sa adopte aceasta noua moda si sa vina cu vinuri seci, cât mai corecte. Asa se face ca în ultimii ani ponderea populatiei care consuma vin dulce s-a redus considerabil, iar aceasta tendinta pare sa continue. În acelasi timp, aceasta evolutie a gustului pare sa îsi mai gaseasca o explicatie si în faptul ca românii au început sa descopere gastronomia si asocierea corecta a vinurilor cu mâncarea.

11. Ambalajul alternativ: Bag-in-box

Urmas al mult-hulitului PET, Bag-in-Box-ul a reprezentat un salt semnificativ în cresterea consumului de vin pe segmentul low-cost. Acest tip de ambalaj a fost foarte repede acceptat de catre industria vinului si de catre consumatori, datorita faptului ca garanta pastrarea unei calitati constante pe traseul producator-cumparator, lucru care nu putea fi garantat în cazul PET-ului. Totodata, datorita beneficiilor pe care le asigura folosirea BIB-ului, industria vinului a devenit competitiva în raport cu cea a berii sau a bauturilor alcoolice. Un alt avantaj al Bag in Box-ului este acela ca acest tip de ambalaj a venit cu o garantie privind protejarea împotriva vinurilor contrafacute, transportate sau pastrate incorect.

„O parte din consumatorii orientati pe pret si volume au constientizat valoarea acestui sistem de ambalare. Bag in box-ul este foarte important deoarece vine ca o alternativa, dar si ca un ajutor, la comertul de vin vrac“

Gabriel Roceanu, director general Crama Oprisor

12. Cramele de cartier

În ultimii ani, tot mai multi consumatori de vin îmbuteliat entry-level si medium s-au orientat catre vinurile vrac, din cauza pretului mult mai scazut. Aceasta tendinta a fost sustinuta si de unii dintre producatorii de vinuri care au început sa ofere produse de calitate si pentru acest segment din piata, prin magazinele proprii sau prin retele de crame de franciza (Cramele Recas, Domeniile Tohani, Murfatlar). Magazinele de tip crama au reusit sa elimine de pe piata vinariile necunoscute, ce comercializau vinuri de calitate îndoielnica. Chiar daca de foarte multe ori ele nu au fost privite cu ochi buni de catre cei implicati în industria vinului, ele au meritul de a fi adus vinul mai aproape de consumatori. Aceste magazine sunt vazute de cei intervievati de Vinul.Ro ca o „reactie a pietei la schimbarea obiceiurilor de achizitie si consum cauzate de criza”.

13. Somelierii

Implicati direct sau indirect în industria vinului, somelierii sunt vazuti de catre interlocutorii Vinul.Ro drept unul dintre factorii care au caracterizat ultima decada a vinului românesc. Aceasta categorie de specialisti, aflata înca la început de drum, a aparut din cauza necesitatii comunicarii vinului în restaurante. O prezenta constanta la târgurile de profil, expozitii sau alte tipuri evenimente legate de acest domeniu, în restaurante sau la standurile hipermarketurilor, acestia sunt considerati a fi mesageri ai vinului în rândul consumatorilor. Multi dintre producatorii de vinuri îi percep a fi „ultra necesari într-o piata cu vinuri de elita, deoarece ofera plusvaloare si contribuie la educatia consumatorilor finali”. Din pacate, exista si voci care considera ca somelierii buni de la noi se ocupa mai mult cu probleme manageriale si administrative în cadrul organizatiilor în care activeaza, partea de interactiune cu clientii fiind lasata de multe ori în seama unor „debutanti”.

„Aparitia somelierilor a fost un factor care a influentat vinul românesc. Ei sunt „vorbitorii de vin“, cei care folosesc un limbaj comun, usor de înteles de catre consumator, un limbaj explicit, placut si distractiv”

Marian Timofti, presedintele Organizatiei Somelierilor din România 2011

Alti factori si tendinte care au influentat vinul românesc în ultimii zece ani:

• Criza economica
• Dezvoltarea pietei chineze
• Enologii straini
• Consumatorul modern
• Promotiile comerciale la vin
• Magazinele specializate
• Cresterea consumului de vinuri rose si efervescente

Photo by brandy turner on Unsplash