Crama Rasova, creaţie şi recreaţie sub soarele Dobrogei

Fără niciun dubiu, Dobrogea este regiunea viticolă cu cel mai mare potenţial turistic din ţară. Dobrogea are litoral, are Dunărea cu Delta sa, are autostrada, fapt ce face accesul mai facil (!) din Bucureşti şi din restul ţării, comparativ cu alte zone, o bogată moştenire arheologică (prea puţin exploatată!), are tradiţie, cultură şi o compoziţie demografică foarte pestriţă. Şi pentru că Dobrogea are şi vii, pare destul de naturală asocierea turismului cu vinul.

În 2015, Crama Rasova intra pe piaţa vinurilor din România cu obiectivul declarat de a deveni o cramă reper pentru Dobrogea, atât din punct de vedere al vinurilor produse, cât şi din perspectiva experienţei turistice oferite celor ce aveau să îi calce pragul. Întregul proiect a avut la bază motivaţia şi energia soţilor Zoe şi George Ghiuri, o familie cu experienţă în comerţul şi distribuţia de băuturi alcoolice şi vinuri.

Construită pe malul înalt al Dunării, lângă localitatea Cernavodă, cu vedere la Dunăre şi la podul Anghel Saligny, crama ultramodernă a fost parte dintr-o investiţie de peste 6 milioane de euro, din care două milioane au provenit din fonduri europene.

Încă de la început, practicile viticole aplicate la Crama Rasova au fost conforme principiilor agriculturii sustenabile, cât mai puţin invazive, cu folosirea cât mai redusă, spre zero, a pesticidelor, ierbicidelor sau substanţelor fertilizatoare. În aceeaşi măsură, filosofia de vinificare abordată aici are că scop obţinerea de vinuri dobrogene, prietenoase şi tipice, care să transmită caracteristicile terroir-ului şi intenţiile vinificatorului.

Terroir unic: soare, nisip, Dunăre, vânt, mare

Plantaţiile Cramei Rasova se află în denumirea de origine Murfatlar, caracterul unic al vinurilor de aici fiind rezultatul unei combinaţii de factori ce definesc terroir-ul acestui regiuni viticole. Soarele, reprezentat ca simbol pe logo-ul cramei, este un element important al acestei mix de factori, perioada de insolaţie din această zonă fiind cea mai lungă din ţară, cu peste 2.100 de ore anual. Un alt element definitoriu al terroir-ului de aici este solul format din argile şi loessuri nisipoase cu inserţii calcaroase, aspect datorită căruia vinurile au o mineralitate crescută, dar şi un pH scăzut, ceea ce face ca percepţia acidităţii să fie ridicată.

Existenţa Dunării influenţează circulaţia aerului în zonă (briză răcoroasă, în timpul verii) şi determină un număr mare de zile de ceaţă. Astfel, strugurii au o coacere mai lentă, cu toate că primesc soare din abundenţă. Vânturile puternice din zonă, regiunea aflându-se pe Culoarul eolian dobrogean, ajută la un control mai bun al umidităţii în plantaţie, contribuind inclusiv la capitolul coacere. Plantaţiile de viţă de vie de aici beneficiază inclusiv de proximitatea Mării Negre, care îmblânzeşte climatul continental.

Iniţial, plantaţia achiziţionată avea aproximativ 20 de hectare de viţă de vie, însă în 2015 proprietarii cramei au plantat încă 30 de hectare. Acum, la Crama Rasova sunt exploatate în plantaţie următoarele soiuri: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Syrah şi Merlot, viţa de vie aflându-se în diferite stadii de dezvoltare, media de vârstă fiind de 10-15 ani.

Cramă ultramodernă şi obiectiv turistic

Începută în noiembrie 2014 şi finalizată în 2016, Crama Rasova a urcat cu uşurinţă în vârful ierarhiei celor mai frumoase crame din România, atât datorită poziţiei sale spectaculoase, cât şi datorită designului său impresionant. Pentru realizarea acestui proiect proprietarii au apelat la serviciile arhitectului Bruno Andreşoiu şi ale casei de design şi arhitectură Igloo, una dintre cele mai apreciate din România. Proiectul a fost realizat aşa încât spaţiul să aibă dublă funcţionalitate: cramă propriu-zisă şi obiectiv turistic. În acest sens, pentru a facilita accesul turiştilor din autostradă, cei implicaţi au ales să construiască crama la aproximativ 20 de kilometri de plantaţia de viţă de vie, aflată lângă localitatea Rasova.

Potrivit arhitectului Bruno Andreşoiu, crama “este un tribut adus reliefului dobrogean ondulat şi adesea arid, pietros, cu vegetaţie puţină şi chinuită”. Arhitectura modernă înglobează în ea elemente ale designului caselor dobrogene, elemente naturale precum lemnul, piatra albă şi fierul, ceea ce face ca întrega construcţie să fie perfect integrată în peisajul auster al malului Dunării, ”ca o grămadă de stânci albe, ieşite din pământ”.

Întregul ansamblu de clădiri a fost proiectat pe trei planuri diferite, fiecare dintre clădiri având un rol important în separarea fluxurilor specifice celor două funcţii ale cramei: vinificare şi turism. Inca din primul plan, se poate observa cat se poate de clar separarea fluxurilor, prin cele trei căi de acces diferite: pentru struguri, pentru personal şi turişti. Cel de-al doilea nivel este cel în care se găseşte magazinul, sălile de degustare, laboratorul şi partea superioară a sălii de fermentare, iar la cel de-al treilea se află sala baricurilor, sala de evenimente şi terasa.

Utilată cu tehnologie de vinificare de ultimă generaţie, crama propriu-zisă are o capacitate de 402.500 de litri. Ea a fost construită în aşa fel încât să ofere o experienţă inedită din punct de vedere estetic celor care o vizitează. Astfel, tavanul gofrat a fost gândit fără niciun stâlp de susţinere, în timp ce tancurile de diferite dimensiuni şi capacităţi, au fost realizate şi aşezate la aceeaşi înălţime tot din considerente estetice si pentru a avea o imagine de ansamblu a intregului spatiu. De asemenea, crama este una gravitaţională, fapt ce permite transvazarea mustuielii fără ajutorul pompelor, reducându-se astfel nivelul de oxidare în vinuri.

Agricultură sustenabilă, accentul de terroir

Cum calitatea strugurilor este crucială pentru obţinerea unor vinuri care să reflecte caracteristicile terroirului, atenţia pentru detaliu este unul dintre principiile abordării viticole la Crama Rasova. Toate practicile viticole aplicate sunt conforme agriculturii sustenabile, care presupune optimizarea substanţelor şi a tratamentelor cat mai naturale, în aşa fel încât să nu distrugă biodiversitatea din zonele exploatate. De asemenea, pentru optimizarea tratamentelor, specialiştii cramei folosesc o staţie meteo proprie. La unele dintre soiuri, pentru concentrarea aromelor, zaharurilor şi fenolilor în struguri, se apelează tăieri în verde sau în roşu, renunţându-se chiar si la jumătate din cantitatea de struguri.

Aproape toate lucrările care vizeaza direct butucul (taiatul, plivitul lastarilor, copcit, carnitul) sunt realizate manual, iar selecţia strugurilor este extrem de riguroasa. Prima sortare are loc în momentul culesului, alte trei selecţii calitative având loc în cramă în momente diferite ale procesului de producţie. Odată ajunşi la cramă, strugurii sunt refrigeraţi la 6 grade Celsius pentru a fi stabilizaţi antibacterian într-o cameră creată special pentru acest procedeu. Abia a doua zi aceştia intră în procesul de vinificare, nu înainte de a fi selectaţi, mai întâi la nivel de ciorchine şi apoi la nivel de boabă. Pentru a avea un control cât mai bun asupra calităţii vinurilor, aici se lucrează la nivel de microvinificaţie, pe fiecare parcela în parte. Crama este dotată cu tancuri de fermentare şi macerare ce permit controlul temperaturii, dar şi cu sisteme ce permit “pigeage” (“scufundarea căciulii” de pieliţe în vin, cu ajutorul unor pistoane mecanice) sau “remontage” (acelaşi procedeu, însă realizat prin circularea vinului), metoda ce accelerează extractul de culoare şi arome. Butoaiele de stejar folosite de Crama Rasova sunt achiziţionate în special de la producători francezi, pentru unele etichete enologii cramei încercând inclusiv vinificare integrală, cu fermentare şi macerare în butoi, ce permite o extracţie mai mare a aromelor şi un echilibru bun între tentele date de lemn şi cele de fruct.

Proprietarii Cramei Rasova au înţeles că investiţia în cramă şi în vie trebuie însoţită inclusiv de investiţia în oameni. Astfel că, începând cu recolta anului 2019, l-au adus în echipă pe Răzvan Macici, cel mai cunoscut vinificator român la nivel mondial. Până în 2019, crama a colaborat cu o echipă de consultanţi italieni, Uva Sapiens, “amprenta” acestora fiind destul de bine reprezentată în structura aromatico-gustativa a vinurilor de aici.

Vinuri experienţă si design inovator

Portofoliul Cramei Rasova a fost construit pentru a satisface o paletă cât mai variată de gusturi. Realizate de către managerul de marketing al cramei, Daniel Negrescu, colecţiile şi etichetele inovatoare Rasova conţin elemente şi simboluri ce caracterizează şi definesc proiectul dobrogean. Prin modul de prezentare al acestora vinul este promovat într-un mod inedit, fiind transpus într-un context mult mai relaxat şi mai prietenos.

Colecţia La Plage este cea care face cunoştinţă consumatorilor cu intenţiile Rasova, fiind formată din vinuri proaspete, tinere şi fructate. În gama Rasova Premium se pariază pe expresia tipicităţii de soi prin vinuri monovarietale, în timp ce Nud, gamă “glamour” ce vizează consumatorii tineri şi dinamici, doreşte scoaterea în evidenţă a mineralităţii şi eleganţei. Două vinuri spumante nedegorjate formează gama Craft, care intră în forţă în segmentul băuturilor nefiltrate. Crama Rasova are meritul de a face cunoscute pieţei două soiuri aflate pe cale de dispariţie Columna şi Mamaia, ambele formând gama Mur. Columna, soi care există în plantaţie doar pe 2 hectare, a fost realizat în 1985 la Staţiunea de Cercetări Vitivinicole Murfatlar, prin încrucişarea Grasei de Cotnari cu soiul Pinot Gris. La rândul său, Mamaia, din care exista doar aproximativ 3000 plante, a fost realizat în 1991, tot de SCDVV Murfatlar, prin încrucişarea Băbeştii Negre cu Merlot şi Muscat Ottonel. „Vârfurile de lance” Rasova, gamele Imperfect şi Tortuga sunt cele care demonstrează valoarea terroirului de aici şi talentul vinificatorilor. Prima colecţie, Imperfect, reprezintă modul în care Rasova interpretează expresia Feteştii negre şi a Feteştii albe, în timp ce Tortuga, gama de asamblaje formată dintr-un alb şi un roşu, surprinde în ea caracterul unic al pământului dobrogean.

Turism vitivinicol şi relaxare în AER liber

Enoturismul presupune un pic mai mult decât oferirea unui pahar de vin. Presupune o experienţa memorabila, personală, pe care să şi-o amintească şi pe care să o ducă acasă. Din acest punct de vedere, oferta Cramei Rasova este una foarte variată, cu tururi de crama ghidate, evenimente şi degustări pe mai multe paliere de preţ. Tururile de cramă oferă vizitatorilor experienţa trecerii prin toate etapele procesului de vinificaţie, de la strugure la sticlă, circuitul de producţie fiind atât de bine organizat, încât vizitele pot fi făcute inclusiv în timpul campaniei de recoltare.

Deoarece în proiectarea cramei a fost prevăzut şi un restaurant, aici pot fi organizate diverse evenimente speciale, personale sau „corporate”, care pot fi personalizate în funcţie de dorinţele clienţilor. Fiind pasionată de gastronomie, Zoe Ghiuri conservă şi promovează reţete culinare tradiţionale dobrogene, care sunt gătite chiar în restaurantul cramei. Momentan, restaurantul nu funcţionează în regim “a la carte”, fiind deschis doar la cerere şi pentru evenimente speciale, insa vinurile pot fi degustate in regim de winebar. Periodic, Crama Rasova organizează petrecerile AER, evenimente care transpun vinul într-un context relaxat şi prietenos şi la care sunt invitaţi să cânte artişti renumiţi.